"It seems natural to us that we are loved because we are good, but seldom realise that we are loved because those who love us are in fact kind."
Lev Tolstoi
luni, 30 aprilie 2012
Eu umbra aceasta pe care O semeni in sufletul meu Cu mila si trista mirare Voi duce-o cu mine mereu.
Si-apoi, intr-o zi oarecare,
In care-mi va fi cel mai greu,
Voi pune-o in vechi calendare:
Duminica trupului meu.
Flamand de iubirea intreaga
Pe vremi cu amurg mohorat,
Cand zorile noaptea-si dezleaga,
Ma satur cu-o umbra si-atat.
Si sufletul meu te mai roaga,
Magnetic catarg doborat,
Tu, umbra tacuta si draga,
Asaza-ti fularul la gat!
O umbra se inchide in mine,
O umbra prin mine trecu,
E-atata de rau ca e bine,
E-atata de mult Da ca e Nu.
Bacovia-si iese din sine
Si rade in "a" si in "u"... O umbra in viata ma tine Si umbra aceea esti tu...
Adrian Paunescu
Katie Melua - Nine million bicycle
miercuri, 25 aprilie 2012
Daca vrei sa nu te mai intorci
Fereste-te de matraguna - Ea-mi fura seara glasul Si plange cu el Din urmele talpilor tale; Daca vrei sa ma uiti Ascunde-te de luna - Iti va aminti Cum am mers prin lumina ei Cu picioarele goale; Daca vrei sa pleci Ascunde-te de ploaie, Fereste-te de ninsoare, Daca vrei sa ma uiti Nu te apropia de mare, Inconjura marea, Nu te-arata sub zborul pasarilor, Fugi De salciile cu pletele prelungi, Pana vei gasi locul unde te Asteapta uitarea De tot ce-i viu ascunde-te. O, dar daca vrei sa pleci Daca vrei sa ma uiti, Nu incerca sa mori, Mai ales nu incerca sa mori - Stiu sa cobor ca intr-o fantana Prin flori…
Tell me her name, I want to know
The way she looks,and where you go
I need to see her face, I need to understand
Why you and I came to an end
Tell me again, I want to hear
Who broke my faith in all these years
Who lays with you at night, when I'm here all alone
Remembering when I was your own...
I'll let you go, I'll let you fly
Why do I keep on asking why
I'll let you go, now that I found
A way to keep somehow more than a broken vow.
Mii de ganduri mi se bulucesc in minte si ba vor, ba nu vor sa fie cunoscute... Le e teama ca o data rostite echilibrul fragil ce le alcatuieste se va descompune si totul se va narui, intr-o viziune apocaliptica.
Cum iti carpesti sufletul cand cineva s-a urcat cu picioarele pe el si l-a facut farame, iar apoi a venit si o tornada si a risipit toate bucatelele? Dupa ce bucatica din suflet alergi prima data? Pe care sa o urmezi pana la sfarsitul timpului?
Cum faci sa-ti aduni ramasitele sufletului? Ce faci daca, oricat te-ai stradui, nu le mai aflii nicaieri?
Cum gasesti puterea de a merge mai departe cand nimic din ceea ce credeai sau visai nu mai are sens dintr-o data?
Cum te ridici cand nu mai aflii in prelungirea bratului tau niciun umar pe care sa te sprijini?
Evanescence - My immortal
Acum sunt mai pustiu ca totdeauna,
De cand ma simt tot mai bogat, de tine,
Si-mi stau pe tample soarele si luna,
Acum mi-e cel mai rau si cel mai bine
M-as jelui in fel de fel de jalbe
In care nici n-as spune cum te cheama,
Patrate negre si patrate albe
Imi covarsesc gradina si mi-e teama
Si uite, n-are cine sa ne-ajute,
Abia-si mai tine lumea ale sale
Si-ntr-un perete alb de muze mute
Nebunii negrii cauta o cale
Prin gari descreierate - accidente,
Marfare triste, vin in miezul verii,
Iar eu sunt pln de gesturi imprudente,
Ca sa te-apropii si ca sa te sperii
Jur-imprejur privelisti aberante,
Copii fragili ducand parintii-n spate,
Batrani cu sanii gri de os pe pante
Si albatrosi venind spre zari uscate
Mi-e dor de tine si iti caut chipul
In fiecare margine a firii,
In podul palmei, daca iau nisipul,
Simt un inel jucandu-se de-a mirii
Te-aud in batalii din vreme-n vreme,
Ostasii garzii tale ti se-nchina,
Iubita mea cu foarte mari probleme,
Cu chip slavon si nume de regina
Fiorul rece prin spinare-mi trece
Cand mi-amintesc cu gene-nlacrimate
Ca tu, de la etajul treisprezece,
Voiai sa te arunci sa scapi de toate
Dar tu-ntelegi, de fapt ca nu se cade
Sa-ti pui in cumpana intreaga viata,
Ca nu-s in joc abstractele rocade
Ci sangele ce fierbe sau ingheata
Neputincioasa, trista si frigida
Asa ai fost si apareai senina,
Dar cel care-a stiut sa te deschida
Nu-i fericit, ci imbatat de vina
De te lucram sarguincios cu dalta,
De te faceam din carnea mea, iubito,
Nu deveneai, cum astazi esti, o alta,
Pe care la caldura am trezit-o
Lasand ambitiile de o parte
Ne aruncam in marea nemiloasa
Si-mpreunati, ca filele-ntr-o carte,
Ne facem din sudoare, sfanta casa
Pe urma vin ceilalti sa ne-o distruga
Si ochii tai ma cauta intruna
Si eu inalt nefericita ruga
Purtand pe tample soarele si luna
Si te iubesc cu mila si cu groaza,
Tot ce-i al tau mi se cuvine mie,
Ca un nebun de alb ce captureaza
Regina neagra pentru vesnicie.
